Banca pentru Alimente invită școli și companii să se înscrie la ateliere despre reducerea risipei alimentare

De la organizarea frigiderului și cumpărături mai inteligente până la gătit din alimente salvate și soluții concrete pentru reducerea risipei: Banca pentru Alimente propune un program educațional care se adresează copiilor și adulților din județele Cluj, Alba, Bistrița-Năsăud și Sibiu, potrivit ClujInsider.ro.

Majoritatea oamenilor cred că risipa alimentară apare mai ales în magazine sau restaurante. În realitate, o mare parte se produce chiar acasă – în cumpărături făcute impulsiv, alimente uitate în frigider, produse aruncate prea repede sau porții cumpărate peste necesar.

Din acest motiv, Banca Regională pentru Alimente Cluj – care deservește județele Cluj, Alba, Bistrița-Năsăud și Sibiu – continuă în 2026 componenta de educație și invită școli și companii din regiune să se înscrie la ateliere dedicate reducerii risipei alimentare.

Programul este deschis atât unităților de învățământ, cât și companiilor care își doresc să aducă în comunitățile lor discuții concrete despre consum responsabil, impactul alimentelor irosite și soluții simple care pot fi aplicate imediat.

De la informație la obiceiuri noi: cum arată atelierele despre risipa alimentară

„Risipa alimentară nu este doar o problemă economică, ci și una socială și de mediu. Prin educație, oamenii înțeleg mai bine valoarea alimentelor, impactul alegerilor de consum și modul în care gesturile mici pot avea efecte mari. Credem că schimbarea începe prin conștientizare, iar școala și locul de muncă sunt spații esențiale unde aceste conversații pot genera obiceiuri responsabile pe termen lung”, spune Andreea Bobiș, președintele Băncii Regionale pentru Alimente Cluj.

Atelierele sunt adaptate în funcție de vârsta participanților și de specificul grupului și urmăresc un obiectiv simplu: transformarea informațiilor despre risipa alimentară în obiceiuri concrete, aplicabile zi de zi.

Participanții discută despre:

• ce este risipa alimentară și unde apare cel mai frecvent;
• impactul alimentelor irosite asupra mediului;
• cât costă, în bani, alimentele aruncate;
• cumpărăturile făcute responsabil;
• organizarea eficientă a frigiderului, congelatorului și cămării;
• sistemul FIFO (First In, First Out);
• diferența dintre „expiră la” și „a se consuma de preferință înainte de”;
• soluții simple pentru reducerea risipei în gospodării;
• compostarea și utilizarea responsabilă a resurselor.

În unele dintre ateliere, participanții gătesc inclusiv din alimente salvate de la risipă și donate către Banca pentru Alimente. Printre exemplele folosite se numără rețete creative precum:

• pesto din frunze de pătrunjel;
• smoothie cu verdețuri;
• tort de banane;
• chipsuri din coji de cartofi;
• mini-pizza din felii de pâine.

În companii, componenta practică este completată de exerciții prin care participanții își analizează propriile obiceiuri de consum.

Un exemplu este „jurnalul risipei” – un exercițiu prin care oamenii notează ce alimente au aruncat într-o săptămână, cât au costat și ce ar putea schimba pentru a evita situațiile similare.

O altă idee propusă este „Fridge Clean Day” la birou – o zi în care angajații pregătesc mâncare cu produse care riscau să expire și calculează apoi economiile realizate.

„Observăm că există o conștientizare generală a faptului că risipa alimentară este o problemă, însă informațiile concrete sunt adesea limitate. Mulți copii și adulți nu cunosc amploarea fenomenului, impactul asupra mediului, impactul în bani sau soluțiile simple pe care le pot aplica în viața de zi cu zi. Atelierele îi ajută să transforme informația abstractă în comportamente practice și ușor de aplicat”, spune Andreea Bobiș.

În cadrul atelierelor, participanții descoperă inclusiv date și exemple care îi surprind. Mulți află pentru prima dată cât costă, de fapt, risipa alimentară dintr-o gospodărie sau cât de mare este impactul cumulat al alimentelor aruncate.

Echipa Băncii pentru Alimente explică fenomenul printr-o comparație simplă: risipa alimentară seamănă cu o găleată care pierde apă picătură cu picătură. Nu pare mult la început, însă la final cantitatea pierdută este uriașă.

Ce îi surprinde cel mai mult pe copii și adulți

Copiii și adulții reacționează diferit. Dacă adulții sunt adesea surprinși de cifre și statistici, cei mici tind să-și dorească schimbări rapide și concrete. Un exemplu rămas în memoria echipei vine de la o grupă de grădiniță care a vizitat Banca Regională pentru Alimente Cluj. La finalul activităților, un părinte îi spunea copilului că urmează să meargă la cumpărături.

Răspunsul celui mic a venit imediat: „Eu nu vin cu tine la cumpărături dacă nu ai o listă de cumpărături”.

În școli apar frecvent și discuții sincere despre obiceiurile de zi cu zi. Într-un atelier, voluntarii au întrebat copiii ce se întâmplă cu sandvișul adus de acasă dacă nu este mâncat. Au apărut răspunsuri diferite, inclusiv recunoașterea faptului că uneori alimentele ajung la gunoi. Discuția s-a transformat apoi într-o conversație despre soluții simple și responsabilitate.

Un alt moment rămas în memoria echipei a avut loc într-o clasă de elevi mici din Turda, când la finalul unei discuții întreaga clasă s-a ridicat și a venit să îi îmbrățișeze pe voluntarii care i-au vizitat.

„Cred că atunci a fost momentul în care chiar am conștientizat că am făcut o treabă bună și că munca noastră contează. Ei vor rămâne cu cel puțin o mică informație în memorie care poate să facă diferența pe viitor”, povestește Denisa, voluntară implicată în organizarea atelierelor.

Atelierele generează și schimbări concrete în rândul adulților. Printre mesajele primite după sesiuni se numără:

„Vreau să prețuiesc mai mult mâncarea pe care o cumpăr și, în loc să arunc, să gătesc ceva nou.”

„Chiar voi avea mai multă atenție legată de risipă. Avem această problemă în familie.”

„Util, informativ, te pune pe gânduri și te ajută să faci schimbări în bine în propria casă.”

Programul are deja rezultate concrete. În 2026, Banca Regională pentru Alimente Cluj a organizat până acum 14 ateliere în 5 școli și 2 companii din județul Cluj și a ajuns la 247 de elevi și 221 de angajați din Cluj-Napoca, Turda și Luna de Sus.

În perioada următoare, sunt deja programate încă trei ateliere de gătit din alimente salvate de la risipă, la Colegiul Tehnic „Raluca Ripan” din Cluj-Napoca.

Echipa Băncii Regionale pentru Alimente Cluj afirmă că educația rămâne una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a risipei alimentare.

„Fiecare aliment are o valoare și o poveste în spate. Atunci când alegem să nu risipim, avem grijă nu doar de bugetul familiei, ci și de comunitate și de planetă. Schimbarea începe cu gesturi mici, făcute zi de zi, acasă”, arată reprezentanții băncii.

Școlile și companiile care doresc să organizeze astfel de ateliere pentru elevi sau angajați pot solicita înscrierea la: cluj@bancapentrualimente.ro. Sunt eligibile școli și companii care doresc să ofere educație despre risipa alimentară elevilor sau angajaților.

Federația Băncilor pentru Alimente din România cuprinde nouă bănci regionale pentru alimente în București, Cluj, Roman, Oradea, Brașov, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați.

Federația formează o rețea națională de solidaritate aflată în sprijinul organizațiilor caritabile și al persoanelor vulnerabile, o punte între existența surplusului de alimente și cei care au mai multă nevoie de hrană.

Banca Regională pentru Alimente Cluj deservește județele Cluj, Alba, Bistrița-Năsăud și Sibiu. Detalii găsiți pe https://cluj.bancapentrualimente.ro/. 

România se confruntă cu un paradox social și economic profund: în timp ce peste o treime din populație se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, milioane de tone de mâncare ajung anual la coșul de gunoi. Risipa alimentară nu mai este doar o problemă de etică individuală, ci o criză sistemică cu implicații severe asupra mediului, economiei și securității sociale.

Statisticile europene și studiile naționale plasează România în topul țărilor europene la capitolul risipei, deși coșul zilnic de cumpărături a devenit tot mai scump în ultimii ani.

Dimensiunea dezastrului în cifre

Conform datelor estimate de Eurostat și de organizațiile de profil din România, țara noastră generează anual o cantitate uriașă de deșeuri alimentare. Pentru a înțelege amploarea fenomenului, cifrele trebuie privite atât la nivel macroeconomic, cât și prin comportamentul individual al consumatorului.

Radiografia risipei alimentare la nivel național

Lanțul irosirii: Cine poartă responsabilitatea?

Contrar percepției generale că marile lanțuri de supermarketuri sau restaurantele sunt principalii vinovați, studiile arată că deșeurile alimentare se acumulează pe tot parcursul lanțului de distribuție, dar explodează în propriile noastre bucătării.

Distribuția risipei pe sectoare cheie

[Producție și Agricultură: 10%] ──> [Procesare: 15%] ──> [Retail/Supermarketuri: 10%] ──> [Horeca (Restaurante/Hoteluri): 15%] ──> [Gospodării (Consumatori): 50%]

• Gospodăriile (50%): Cumpărăturile impulsive, lipsa planificării meselor și neînțelegerea diferenței dintre etichetele „A se consuma de preferință înainte de” (care se referă la calitate) și „A se consuma până la” (care se referă la siguranță) sunt principalele cauze.

• Sectorul HoReCa (15%): Porțiile supradimensionate din restaurante și lipsa unei culturi a clienților de a cere la pachet mâncarea neconsumată contribuie semnificativ la acest procent.

• Procesarea și Retailul (25% cumulat): Standardele estetice rigide (legume sau fructe cu forme neregulate care nu ajung la raft) și managementul defectuos al stocurilor aproape de data expirării.

Topul alimentelor care ajung cel mai des la gunoi

Obiceiurile de consum ale românilor reflectă o preferință pentru alimentele proaspete, dar și o dificultate majoră în a le gestiona corect înainte de a se strica.

Ce aruncă românii cel mai frecvent?

Cadrul legislativ și soluțiile de salvare: Legea stopării risipei

România a făcut pași legislativi pentru combaterea acestui fenomen prin modificarea și aplicarea legilor legate de diminuarea risipei alimentare. Aceste reglementări obligă operatorii economici să ia măsuri înainte ca alimentele să ajungă deșeuri.

Măsurile obligatorii pentru magazine și restaurante includ:

• Ieftinirea produselor: Reducerea prețului la alimentele aflate aproape de data expirării.

• Donarea către ONG-uri: Transferul alimentelor sigure pentru consum către bănci de alimente sau asociații caritabile care sprijină familiile defavorizate.

• Direcționarea către adăposturi de animale: Transformarea alimentelor degradate în hrană pentru animale sau compost (îngrășământ).

Un rol crucial în acest ecosistem îl au Băncile de Alimente (cum este rețeaua națională Bancile pentru Alimente), care colectează zilnic tone de produse de la producători și retaileri și le redistribuie în timp util către cămine de bătrâni, orfelinate și cantine sociale.

O schimbare de mentalitate

Diminuarea risipei alimentare în România nu se va produce exclusiv prin amenzi sau legi stricte, ci printr-o reeducare profundă a consumatorului. Într-o epocă marcată de inflație și schimbări climatice, fiecare aliment aruncat reprezintă nu doar bani pierduți din propriul buzunar, ci și un consum inutil de resurse vitale (apă, energie, muncă) și o amprentă de carbon care sufocă planeta. Soluția începe simplu: cu o listă de cumpărături strictă și o gestionare responsabilă a propriei farfurii.